Zareh Baronian

Zareh Baronian
Date personale
Nume la naștere	Agop-Haigosea Baronian
Născut	2 octombrie 1941 București, România
Decedat	13 aprilie 2017 (75 de ani)
Cetățenie	România
Religie	Biserica Apostolică Armeană
Ocupație	teolog[*]​ preot ortodox
Limbi vorbite	română armeană
Activitate
Alma mater	Seminarul Teologic Ghevorghian[*]​ Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București
Premii	Crucea Patriarhală (1971) Ordinul „Meritul Cultural” (2004)

Zareh Baronian (în armeană Զարեհ Պարոնեան, transliterat: Zareh Paronean; n. 2 octombrie 1941, București, România – d. 13 aprilie 2017) a fost un teolog armean, care a deținut rangul de arhimandrit mitrofor al Bisericii Armene din România. A îndeplinit funcțiile de paroh al Bisericii armenești din București (1978?–2001) și de secretar (1968?–1973) și apoi vicar administrativ (1973–2001) al Eparhiei Armene din România.

Biografie

Formarea profesională

S-a născut la data de 2 octombrie 1941, în municipiul București, într-o familie de intelectuali (Zareh și Haiguhi), primind la botez numele de Agop-Haigosea. Tatăl său, poetul Zareh Bâlbul (pseudonim literar; 1891–1961), a fost profesor la Școala Armeană din București, iar mama sa, Diramayr Haiguhi (d. 1978), era învățătoare de limbile armeană și germană la școala primară. Bunicul lui după mamă, Nerses Keropian (1865–1942), a fost protoiereu al Bisericii Armene din București, iar ambii unchi, matern și patern, au fost, de asemenea, preoți.

După absolvirea Școlii elementare armene din București, cu sprijinul Ministerului Învățământului și la cererea Directoratului școlii, începând din anul 1955, a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Erevan (Armenia), după care, între anii 1959–1961, a lucrat ca învățător la Școala Armeană din București. În anul 1961, ca urmare a propunerii noului ierarh al Eparhiei Armene din România, Dirayr Mardichian, ținând cont atât de dorința personală, cât și a părinților săi, cu sprijinul Departamentului Cultelor din România, Zareh Baronian a plecat la Ecimiadzin (Armenia), pentru a urma cursurile Seminarului Teologic „Ghevorghian”^⁠(d) al Patriarhiei Armene^⁠(d). În anul 1963, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, a fost hirotonit diacon și, cu binecuvântarea catolicosului Vasken I, patriarhul suprem de Ecimiadzin, a urmat un an de studii la Academia Teologică de la Zagorsk (Rusia). În iarna anului 1965 și-a susținut teza de licență, iar la data de 10 ianuarie al aceluiași an a fost hirotonit ieromonah, schimbându-și prenumele din Agop în Zareh, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe. Cererea sa de schimbare a prenumelui din Agop-Haigosea în Zareh a fost publicată în 27 noiembrie 1971 în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Conform acelei cereri, el locuia atunci pe B-dul Republicii nr. 43 din București.

Reîntors în România, a fost numit secretar al Episcopiei Armeano-Gregoriene din România, cu sediul la București. A urmat în perioada 1967–1970 cursurile de doctorat la Institutul Teologic de Grad Universitar din București, secția practică, sub îndrumarea preotului prof. dr. Ene Braniște, iar în anul 1975 și-a susținut teza de doctorat cu titlul Liturghia Bisericii Armene în cadrul liturghiilor celorlalte rituri liturgice răsăritene. Studiu comparativ, pentru care a obținut nota 9,57 și calificativul „excepțional”.

Vicar administrativ al Eparhiei Armene

Arhim. Zareh Baronian rostind o cuvântare la Conferința interconfesională omagială, dedicată aniversării a 45 de ani de la „Revoluția de eliberare socială și națională antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944” (1 august 1989)

În anul 1969 a fost hirotesit arhimandrit (Vardapet) în Biserica „Sf. Mesrop” de la Oșagan (Armenia), iar după doi ani, în 1971, în Catedrala Patriarhală din Ecimiadzin (Armenia), a fost ridicat la rangul de mitrofor, primind o „cruce patriarhală” de la patriarhul suprem al Bisericii Armene. În același an, cu prilejul absolvirii cursurilor doctorale, patriarhul Justinian Marina al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat distincția Crucea Patriarhală pentru contribuția la adâncirea relațiilor între Biserica Ortodoxă Română și Biserica Armeană. La 1 aprilie 1973, arhimandritul mitrofor Zareh Baronian a fost numit în funcția de vicar administrativ al Episcopiei Armeano-Gregoriene din România, cu sediul la București, îndeplinind această funcție până în anul 2001.

În calitate de paroh al Bisericii armenești din București, arhimandritul Baronian a oficiat slujba de pomenire a poetului și regizorului Haig Acterian (8 august 1993), în prezența arhiepiscopului Mardichian și a publicistului Arșavir Acterian, fratele lui Haig. A donat mai multe volume de beletristică, artă, arhitectură și știință Muzeului Eparhiei Armene din București, care a fost amenajat în clădirea fostei case de cultură armene.

De asemenea, a participat la mai multe evenimente social-culturale precum simpozionul omagial organizat de asociația România–Armenia în 28 martie 1991 la sala Bibliotecii Naționale cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la nașterea cărturarului Garabet Ibrăileanu, sub președinția acad. prof. dr. Zoe Dumitrescu-Bușulenga și în prezența criticilor, istoricilor și cercetătorilor literari Ov. S. Crohmălniceanu, Z. Ornea, Mircea Anghelescu, Marius Dobrescu, Ionel Oprișan ș.a., simpozionul omagial organizat de Uniunea Armenilor din România în 14 iunie 1998 la Casa de Cultură „Victoria și Hovsep Dudian” în memoria istoricului și publicistului H.Dj. Siruni și masa rotundă cu tema „Conviețuire și toleranță religioasă pe meleaguri românești”, care a fost organizată în august 1999 la cursurile de vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte și la care au participat acad. Nicolae Cajal, acad. Virgil Cândea, Hans Fabritius (reprezentat al Forumului Democrat al Germanilor din România), episcopul vicar Teodosie Snagoveanul, Mons. Luigi Vittorio Blasutti (vicar general al Arhidiecezei Romano-Catolice de București) și preotul greco-catolic Vasile Mare, și a avut inițiativa, alături de Râsvan Cernat, directorul general al Operei Naționale Române, a lansării în vara anului 1998 la Casa de Cultură Armeană din București a volumului Garbis Zobian – un glas pentru eternitate al muzicologului Anca Florea.

Relațiile cu alte culte religioase

A reprezentat Episcopia Armeano-Gregoriană din România, alături de Grigore Pambuccian (vicepreședintele Consiliului Eparhial), la audiența de prezentare a șefilor cultelor în fața noului președinte al Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, care a avut loc joi 29 februarie 1968 în Palatul Consiliului de Stat, în prezența președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a vicepreședinților Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș și Ștefan Péterfi, a secretarului Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, și a șefului Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru, și apoi, alături de episcopul Dirayr Mardichian, la întâlnirea vicepreședintelui Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș, și a conducerii Departamentului Cultelor (președintele Dumitru Dogaru și vicepreședintele Gheorghe Nenciu) cu conducătorii cultelor din Republica Socialistă România, care a avut loc vineri 3 mai 1974 în Palatul Consiliului de Stat și a fost prilejuită de apropierea Congresului Frontului Unității Socialiste. Cu prilejul întâlnirii din 1974, șefii cultelor religioase au transmis conducerii statului hotărârea lor unanimă de a participa la activitățile Frontului Unității Socialiste, susținând că idealurile acestei organizații („propășirea multilaterală a Patriei, [...] lupta pentru pace și egalitate, pentru suveranitate, independență și neamestec în treburile interne ale altor state”) sunt „în concordanță deplină cu învățătura de credință și comandamentele de bază ale moralei creștine” și contribuind astfel la susținerea regimului comunist.

Arhiepiscopul Dirayr Mardichian și arhimandritul Zareh Baronian întâmpinându-l pe patriarhul ortodox Teoctist în Catedrala Armeană din București (30 mai 1987)

Vicarul eparhial Zareh Baronian a întreținut relații cordiale cu conducătorii Bisericii Ortodoxe Române: a însoțit o delegație a Bisericii Ortodoxe Române, formată din mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului, episcopul-vicar patriarhal Antim Nica „Târgovișteanul” și pr. prof. Ene Braniște, care a vizitat Armenia în perioada 16–24 mai 1972, la invitația catolicosului Vasken I, poposind la Seminarul Teologic „Ghevorghian” de la Ecimiadzin (unde prof. Braniște a ținut două conferințe) și la câteva monumente istorice, culturale și bisericești armene, a fost invitat de patriarhul Justinian Marina, alături de diplomați străini, consilieri patriarhali, profesori de teologie și jurnaliști, la concertul tradițional de colinde, care a avut loc în 23 decembrie 1973 la Palatul patriarhal din București, l-a vizitat în 10 februarie 1982 pe episcopul Emilian Birdaș al Alba Iuliei, cu ocazia unei deplasări la Cluj și Alba Iulia, și s-a întreținut cu el în diverse chestiuni ecumenice l-a întâmpinat, alături de arhiepiscopul Dirayr Mardichian, pe patriarhul Teoctist Arăpașu în cursul vizitei efectuate în 30 mai 1987 la așezămintele cultural-religioase armenești din București (Catedrala Armeană „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” și Muzeul de artă bisericească) a mers în audiență la patriarhul Teoctist în 7 iulie 1989, ocazie cu care i s-a înmânat un exemplar din Biblia de la București (1688), recent reeditată de Patriarhia Română, pentru a fi dăruită catolicosului Vasken și apoi în 1 noiembrie 1989, l-a însoțit în noiembrie 1996 pe patriarhul Teoctist într-o vizită în Armenia, a asistat ca invitat, alături de nunțiul papal Jean-Claude Périsset, de arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu și de pastorul reformat Zoltán Zágoni Albu, la Sfânta Liturghie oficiată de patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, împreună cu patriarhul Teoctist și cu alți ierarhi, în 27 octombrie 1999 în fața Catedralei Patriarhale din București, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Dimitrie Basarabov și a participat la recepția organizată în 7 februarie 2000 la Palatul Patriarhal cu ocazia aniversării celor 85 de ani ai patriarhului Teoctist. Întrebat de presă cu privire la un proiect de lege cu privire la recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică Națională, vicarul eparhial Baronian a afirmat următoarele: „În general, sunt de acord ca Biserica Ortodoxă Română să fie declarată Biserică Națională pentru că, în fapt, aceasta aparține întregii națiuni. Este un lucru pozitiv și nu are cum să lezeze demnitatea celorlalte culte.”.

A participat ca observator la a II-a Consultație Academică între teologi ortodocși și reprezentanți ai Comitetului Evreiesc Internațional, care a avut loc în perioada 29–31 octombrie 1979 la Institutul Teologic Universitar din București, ca delegat al arhiepiscopului Mardichian la cea de a 50-a Conferință Teologică Interconfesională, care a avut loc în perioada 3–4 noiembrie 1987 la Institutul Teologic Universitar din București, ocazie cu care a rostit o cuvântare în care a exprimat „gratitudinea armenilor față de această țară binecuvîntată, față de poporul dreptcredincios român, care și-a deschis larg brațele pentru a găzdui și ocroti în deplină libertate pe toți acei armeni pribegiți de istorie” și omagiul comunității armene pentru „bravul Conducător al țării noastre, Domnul Nicolae Ceaușescu, pentru marile realizări pe care le-a înfăptuit și le va înfăptui în istorie spre binele nostru al tuturor”, și ca reprezentant al Eparhiei Armene din România la Conferința interconfesională omagială, dedicată aniversării a 45 de ani de la „Revoluția de eliberare socială și națională antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”, care a avut loc la 1 august 1989 în aula Institutului Teologic Universitar din București, rostind cu acel prilej o cuvântare în care a elogiat ospitalitatea poporului român, a evidențiat solidaritatea armenilor cu poporul român în lupta pentru libertate și independență, a lăudat realizările economice și cultural-științifice „de mari proporții” obținute în România în ultimii 45 de ani și a susținut că se roagă ca „Dumnezeu să reverse darurile Sale asupra drept credinciosului popor român”.

După căderea regimului comunist, Biserica Apostolică Armeană din România și Bulgaria s-a alăturat, în timpul păstoririi arhiepiscopului Mardichian, programului Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor, la invitația Consiliului Ecumenic al Bisericilor (CEB). Arhimandritul Baronian a participat, alături de patriarhul ortodox Teoctist, de arhiepiscopul Dirayr Mardichian, de arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu, de capelanul anglican Christopher Newlands, de preotul greco-catolic Vasile Mare, de pastorii luterani Samuel Pilinger și Adorian, de pastorul reformat Zoltán Zágoni Albu și de alți ierarhi, la deschiderea Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor, care a avut loc în 18 ianuarie 1994 la Catedrala Patriarhală din București, ocazie cu care a fost rostită o rugăciune ecumenică pentru unitatea tuturor creștinilor „în aceeași credință întru Mântuitorul Iisus Hristos și în cuvântul Său mântuitor” și au fost citite pasaje din Evanghelie în mai multe limbi, iar arhiepiscopul Mardichian a afirmat că „rugăciunea este singura cale de comunicare între oameni și Dumnezeu”, și a asistat din nou la slujba ecumenică oficiată de patriarhul Teoctist în 18 ianuarie 2000 la Catedrala Patriarhală, la deschiderea Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor, ocazie cu care a rostit o cuvântare în care și-a exprimat speranța în realizarea unității creștine și a militat pentru un „dialog constructiv” care să conducă la apropierea Bisericilor creștine, precum a fost vizita recentă în România a papei Ioan Paul al II-lea. Cu ocazia împlinirii a cinci ani de existență a Centrului Internațional Ecumenic pentru Dialog Spiritual (C.I.E.D.S.), s-a aflat printre intelectualii români (mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei, acad. Nicolae Cajal, acad. Virgil Cândea, acad. Răzvan Theodorescu, dr. Mihai Ungheanu, episcopul Gherasim Cristea al Râmnicului, prof. univ. dr. doc. Edmond Nicolau, prof. univ. dr. Remus Rus, Iosif Sava ș.a.) care s-au întâlnit în martie 1996 în comuna Vulcana-Băi din județul Dâmbovița pentru a purta discuții despre ecumenism și despre dialogul interreligios în secolul al XXI-lea și a susținut acolo comunicarea „Începutul ecumenismului în Biserica Armeană”. Arhimandritul Baronian a lăudat inițiativa patriarhului Teoctist de invitare în România a papei Ioan Paul a II-lea și a susținut că vizita suveranului pontif în România în perioada 7–9 mai 1999 reprezenta „un eveniment de mare rezonanță”, deoarece era prima vizită a unui papă într-un stat cu o populație majoritar ortodoxă, și urma să deschidă „noi perspective de înțelegere și colaborare pentru rezolvarea diferendelor patrimoniale dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică”.

Retragerea din funcții

Zareh Baronian s-a retras din funcția de vicar administrativ al Eparhiei Armene din România în anul 2001.

După 40 de zile de la decesul arhiepiscopului Dirayr Mardichian, Consiliul Eparhial al Eparhiei Bisericii Armene din România i-a propus arhimandritului Zareh Baronian să-și depună candidatura pentru funcția de întâistătător al Arhiepiscopiei. În consecință, preotul vicar eparhial Ezras Bogdan, locțiitor al arhiepiscopului (ca reprezentant al Eparhiei Bisericii Armene din România), și senatorul Varujan Vosganian (ca reprezentant al Uniunii Armenilor din România) au trimis o scrisoare catolicosului Karekin al II-lea, patriarhul suprem al tuturor armenilor, prin care cele două instituții își arătau susținerea pentru candidatura arhimandritului Zareh Baronian. Patriarhul a invitat la Ecimiadzin pe vicarul eparhial Ezras Bogdan și pe alți doi membri ai Consiliului Eparhial. Totuși, cu puțină vreme înaintea acestei vizite, arhimandritul Zareh Baronian și-a retras candidatura din motive de sănătate.

Distincții

• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria G – „Cultele” (7 februarie 2004), „în semn de apreciere deosebită pentru activitatea susținută în domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic și civic dovedit și pentru contribuția avută la întărirea legăturilor interconfesionale, de bună și pașnică conviețuire între toți oamenii”

Activitate publicistică

Arhimandritul mitrofor dr. Zareh Baronian a publicat mai multe articole teologice în reviste din România și din străinătate și anume:

• „Despre imnele liturgice ale Bisericii Armene”, în Ortodoxia, 1969;
• „Biserici armene, monumente de artă din Moldova”, în Biserica Ortodoxă Română, anul LXXXVII (1969), nr. 11–12, pp. 1226–1235;
• „Slujba botezului și a mirungerii în Biserica Armeană”, în Mitropolia Banatului, 1969;
• „Cărțile de slujbă ale Bisericii Armene”, în Biserica Ortodoxă Română, 1970;
• „Rânduiala hirotesiilor și hirotoniilor în Biserica Armeană”, în Ortodoxia, 1971;
• „O importantă mențiune despre cultul sfintelor icoane”, în Studii Teologice, 1971;
• „Lucrări și studii ale savantului armean H. Dj. Siruni”, în Biserica Ortodoxă Română, 1972;
• „Activitatea Sfântului Nerses Șnorhali (Grațiosul) în lumina ecumenismului contemporan”, în Ortodoxia, 1974;
• „Armenii din Transilvania și lăcașurile lor de cult”, prelegere ținută la Seminariile teologice din Cluj și Caransebeș, noiembrie 1974;
• „575 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Moldova”, în Biserica Ortodoxă Română, anul XCIV (1976), nr. 7–8, pp. 757–758;
• „Vizita P.F. Părinte Patriarh Teoctist la Episcopia Armeană din București”, în Telegraful Român, Sibiu, anul CXXXV, nr. 21–24, 1 iunie 1987, p. 7.

Teza sa de doctorat, intitulată Liturghia Bisericii Armene în cadrul liturghiilor celorlalte rituri liturgice răsăritene. Studiu comparativ, a fost tradusă atât în limba germană, cât și în limba armeană, de către arhiepiscopul Mesrop Grigorian^⁠(d) al comunității armeano-gregoriene din Austria^⁠(d).

După Revoluția din anul 1989, arhimandritul Zareh Baronian a publicat o serie de studii pentru a face cunoscută Biserica Armeană credincioșilor ortodocși din România: „600 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Moldova”, „Ce știm și ce nu știm despre Crăciun și Anul Nou”, „Biserica Armeniei la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea”, „Importanța Liturghiei armene din punctul de vedere al ecumenismului contemporan”, „Lămuriri asupra datei Paștelui”, „O importantă mențiune despre cultul sfintelor icoane” etc. Între anii 1990 și 1995 a publicat în revista Ararat, periodicul Uniunii Armenilor din România, un serial închinat istoriei Bisericii Apostolice Armene, iar în perioada 2002–2004, în cadrul aceluiași periodic, a editat un alt serial, în semn de omagiu, profesorilor Școlii Armene din București. A mai publicat o serie mare de articole cu caracter istoric, religios și cultural.

De asemenea, i-au apărut în volum lucrările:

• Liturghia Bisericii Armene în cadrul liturghiilor celorlalte rituri liturgice răsăritene. Studiu comparativ, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1975;
• Cuvânt despre Liturghia Bisericii Armene și Liturghiile răsăritene, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2003.

Galerie

• 
  Arhim. Zareh Baronian (în spatele patriarhului Teoctist) la Conferința interconfesională omagială (1989)
• 
  Arhim. Zareh Baronian (în spatele patriarhului Teoctist) la Conferința interconfesională omagială (1989)

Legături externe

• 600 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Moldova Arhivat în 26 martie 2007, la Wayback Machine.
• Ce știm și ce nu știm încă despre data nașterii Domnului nostru Iisus Cristos Arhivat în 26 martie 2007, la Wayback Machine.
• Biserica Armeniei la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea Arhivat în 26 martie 2007, la Wayback Machine.
• Importanța Liturghiei armene din punctul de vedere al ecumenismului contemporan Arhivat în 26 martie 2007, la Wayback Machine.
• Lămuriri asupra datei Paștelui Arhivat în 26 martie 2007, la Wayback Machine.
• O importantă mențiune despre cultul sfintelor icoane Arhivat în 26 martie 2007, la Wayback Machine.
• Librăria Carter - Arhim. Zareh Baronian Arhivat în 27 ianuarie 2006, la Wayback Machine.
• Ararat nr. 19 / 1-15 octombrie 2006 - Hair Surp Baronian - 65 (articol de Bedros Horasangian)^{[nefuncțională]}