Rentă
Închirierea cunoscută și ca angajare[1] sau dare în folosință,[2] este un acord prin care se face o plată pentru utilizarea unui bun, serviciu sau a unei proprietăți deținute de altcineva pe o perioadă fixă de timp. De obicei, se semnează un acord scris pentru a stabili rolurile și așteptările atât ale chiriașului, cât și ale proprietarului. Există multe tipuri diferite: un acord de închiriere tinde să se refere la închirierea pe termen scurt, în timp ce contractul de închiriere se referă la închirierea pe termen mai lung, cunoscută și ca leasing.[3]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Renta reprezenta plata, în bani sau în natură, pe care țăranul iobag o datora proprietarului de pământ (în sintagma rentă feudală).
Renta viageră este suma de bani pe care o persoană se obligă să o plătească alteia pe toată durata vieții acesteia.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Definition of HIRE”. www.merriam-webster.com (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Definition of LET”. www.merriam-webster.com (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Prețul chiriilor în București”. Accesat în .
- ↑ Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române. Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016, articolul Rentă.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Jack Knight - Institution and Social Conflict, Cambridge University, 1992
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- „Rentă” la DEX online
