Ion Pas
| Ion Pas | |
Politicianul Ion Pas | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ion M. Pascu |
| Născut | 6 octombrie 1895 București, România |
| Decedat | 20 mai 1974, (79 de ani) București, Republica Socialistă România |
| Părinți | Marin Pascu și Maria Ispas |
| Căsătorit cu | Sarina Cassvan |
| Cetățenie | |
| Ocupație | traducător politician scriitor |
| Limbi vorbite | română |
| Director al Teatrului Național din București | |
| Ministrul Artelor | |
| În funcție 29 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947 | |
| Prim-loctiitor al ministrului Culturii | |
| În funcție 1955 – 1958 | |
| Presedintele Comitetului Radiodifuziunii | |
| În funcție 1958 – 1965 | |
| Președintele Sindicatului Ziariștilor | |
| Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor | |
| Membru al CC al PMR | |
| Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
| Partid politic | Partidul Comunist din România |
| Profesie | romancier, traducător, politician comunist |
| Semnătură | |
| Modifică date / text | |

Ion Pas (n. Ion M. Pascu[1], 6 octombrie 1895, București – d. 20 mai 1974, București) a fost un romancier, traducător, precum și un comunist român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Fiul unui mic meșteșugar, Ion Pas a absolvit doar școala primară și a lucrat ca ucenic de zidar, culegător și legător de cărți. A debutat în 1910 cu schița Barbu în revista „Dumineca”. Debutul editorial a avut loc în 1912 cu volumul Din lumea celor obidiți. Din 1913 a fost redactor la revista Din lumea copiilor și a tinerimii.
În anul 1945 a fost primit ca membru în Societatea Scriitorilor Români.[2]
La a treia Conferință pe țară a Societății Scriitorilor Români, în 1965, a fost ales președinte executiv.[3]
A condus ziarul "Gazeta".[4]
În 1948 a devenit membru a PCR. A fost membru al CC al PMR, ministru al artelor în Guvernul Petru Groza (2) (29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947), președinte al Radiodifuziunii.
În mai 1961 a fost decorat cu Medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".
Decorații
[modificare | modificare sursă]- Ordinul Muncii clasa I (6 octombrie 1955) „cu prilejul împlinirii a 60 ani, pentru merite în activitatea desfășurată în cadrul mișcării muncitorești și pe tărîm literar”[5]
- Ordinul „23 August” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru contribuția activă la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și instaurarea regimului democrat-popular, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[6]
- Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[7]
Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[8]- Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din România, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”[9]
- Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (26 septembrie 1966) „pentru merite deosebite în activitatea literară, artistică și de răspîndire a culturii naționale, cu prilejul Centenarului Academiei Republicii Socialiste România”[10]
- titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[11]
Scrieri proprii (selecție)
[modificare | modificare sursă]- Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, 1922 (republicat ulterior sub titlul Nicușor. Întâmplări din viața unui copil cuminte)
- Familia Chiț-Chiț. În seara de Crăciun. Noaptea Învierii, teatru pentru copii, 1930
- Veșnicul învins, roman, 1931
- Păsărică, draga mea..., 1932
- Familia Chiț-Chiț, 1938
- Istorioare alese, fără anul apariției
- Simple întâmplări, schițe, 1943
- Va veni o zi..., Editura Tineretului, 1954
- Zilele vieții tale (2 vol.), Editura de stat pt. literatură și artă, 1955
- Lanțuri (2 vol.), Editura pentru Literatură, 1961
- Carte despre oameni, locuri, întâmplări, Editura pentru Literatură, 1961
- Întâmplări cu Bălcescu, Editura Tineretului, 1963
- Carte despre vremuri multe, Editura pentru Literatură, 1963
- Carte despre drumuri lungi, Editura pentru Literatură, 1965
- Trecut întunecat, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957
Traduceri (selecție)
[modificare | modificare sursă]- Notre-Dame de Paris de Victor Hugo
- Castelul din Carpați de Jules Verne (Ed. Cugetarea, 1929)
- Spovedania unui învins de Panait Istrati (Ed. Cugetarea, 1930) - traducere sub pseudonimul P. Ioanid a scrierii Confession pour vaincus. Après 16 mois dans l'URSS, apărută în 1929 la Editura Rieder din Paris
- Crimă și pedeapsă de Fiodor Dostoievski (Ed. „Cugetarea" - Georgescu-Delafras, 1933)
- Cinci săptămâni în balon de Jules Verne (Ed. Cugetarea, circa 1940), 128 pag.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Vintu, Carmen (). „Ion Pas”. Jurnal FM. Accesat în .
- ↑ „Președinți - membri, 1908-1948”. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor) - ↑ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „CELLA SERGHI”. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor) - ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 446 din 6 octombrie 1955 pentru conferirea „Ordinului Muncii” tovarășului Ion Pas, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul IV, nr. 30, 1 noiembrie 1955, p. 275.
- ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 180.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 390.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 91.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 339 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 157.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 740 din 26 septembrie 1966 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 66, Partea I, 11 octombrie 1966, p. 471.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 347.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, M-Z, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006, pp. 303–304
- Nașteri în 1895
- Decese în 1974
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Traducători români
- Comuniști români
- Miniștri comuniști români
- Români cunoscuți sub pseudonimele folosite
- Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite
- Bucureșteni
- Membri ai Partidului Muncitoresc Român
- Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul
- Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România
