close
Sari la conținut

Alex. Oproescu

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alex. Oproescu
Date personale
Născut1940[1] Modificați la Wikidata
Nehoiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani) Modificați la Wikidata
Buzău, România Modificați la Wikidata
CetățenieBERJAYA România Modificați la Wikidata
Ocupațiebibliotecar
scriitor
editor[*]​
filolog[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteromână Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Alexandru Ioan Cuza
Limbiromână  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alex. Oproescu (pseudonim literar pentru Alexandru Mihai Oproescu) (n. 1940, Nehoiu, România – d. , Buzău, România) a fost un bibliotecar, istoric literar și editor român

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Alex. Oproescu este cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la viața culturală din județul Buzău și la dezvoltarea Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu” din Buzău, pe care a condus-o timp de peste trei decenii.[2]

Tatăl său, Constantin (1903–1966), a fost născut în Dobrogea, la Topraisar, dar cu origini ardelenești și de la Chiojdu, iar mama, Alexandrina, pe linie paternă descindea din pomojnicul Șugă din Pătârlagele și din neamul armânesc, Caraileanu, stabilit prin anii ’70 ai secolului al XIX-lea la Nișcov, împreună cu alți „machedoni”[3].[2]

Studii

[modificare | modificare sursă]

A absolvit Liceul Teoretic din Pătârlagele, promoția 1957, Școala postliceală de Biblioteconomie din București (1958–1960) și apoi Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, promoția 1972.[2] A susținut licența cu o teză despre Vasile Voiculescu, coordonată de profesorul Ion Apetroaie, autorul primei monografii despre creatorul „Sonetelor închipuite ale lui Shakespeare”.[4]

Activitate

[modificare | modificare sursă]

Și-a început cariera în bibliotecă în calitate de director al Bibliotecii Raionale din Râmnicu-Sărat, funcție pe care a deținut-o până în 1968. Biblioteca Raională Râmnicu-Sărat a ocupat locul I pe țară, în perioada 1960–1968, sub conducerea sa ajungând în primele 150 de biblioteci din țară. În aceeași perioadă, s-a ocupat și de cele 32 de biblioteci din comunele raionului, pe care le-a organizat, s-a preocupat de dotarea lor cu cărți și mobilier, precum și de pregătirea profesională a bibliotecarilor.[4] În perioada 1968–1970 a fost inspector de specialitate în cadrul Comitetului Județean pentru Cultură și Artă Buzău. Din 1970 până la pensionare, în 2003, a fost director al Bibliotecii Municipale Buzău, instituție care a devenit din 27 septembrie 1991, Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”.[2]

În calitate de bibliotecar și cercetător, Oproescu a publicat numeroase lucrări de istorie literară, de istoria presei locale și naționale, precum și studii în domeniul biblioteconomiei. Sub coordonarea sa, biblioteca a editat mai mult de 60 de volume, inclusiv lucrări consacrate patrimoniului cultural al județului Buzău și personalităților literare locale.[5]

În 1970 a fondat „Salonul literar”,[2] care, în anul 2003, a ajuns la 500 de ediții, la care au participat academicieni, profesori universitari, scriitori de renume și tineri care băteau la porțile consacrării. În comunele și satele județului s-au organizat colocvii ale unor reviste, saloane ale cărții agrozootehnice, științifice, pentru copii și tineret, întâlniri cu scriitori.[4]

În anul 1991 a avut inițiativa fondării „Salonul cărții românești cu autografe” și tot atunci, cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la apariția primei cărți tipărite în tipografia Episcopiei Buzăului, a inițiat o „Retrospectivă editorială” care a reunit nume cunoscute ale bibliofiliei românești din acei ani.

A promovat activ întâlnirile publice cu scriitori importanți ai literaturii române, printre care Zaharia Stancu, Fănuș Neagu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu.[6]

A înființat filiale de cartier, având o preocupare constantă în a găsi spații potrivite. În anul 1993, a pus bazele Bibliotecii de carte românească „Basarabia” din orașul Soroca, pe care a înzestrat-o cu cărți din donații atât din partea sa, cât și din partea unor locuitori ai orașului și județului, dar și prin achiziții curente.[4]

Alex. Oproescu a fondat și condus mai multe publicații de specialitate în sprijinul bibliotecarilor din județ, în anul 1987 s-a aflat printre inițiatorii și fondatorii Cenaclului Literar „Vasile Voiculescu” al scriitorilor buzoieni[7], cu sediul în Bibliotecă, și a editat publicația acestuia, Buzăul literar, cu suplimentul Penteleu. În anul 1995 a fost primit în Uniunea Scriitorilor din România, la secția Istorie și critică literară.

Prin Avizul nr. 10/13. 11. 2018, al Comisiei de Atribuire de Denumiri a Județului Buzău, s-a avizat favorabil proiectul de hotărâre al  Consiliului local al orașului Nehoiu având ca obiect atribuirea denumirii „Alexandru Oproescu” Bibliotecii Orășenești Nehoiu[8].

Volume publicate

[modificare | modificare sursă]

Alex. Oproescu a publicat mai multe volume și a îngrijit diverse ediții.[9]

Volume de autor

[modificare | modificare sursă]
  • Agora în bibliotecă: bibliografia Bibliotecii publice Buzău (1893-2003. Buzău: Biblioteca „V. Voiculescu"; Editura Alpha, 2004 (împreună cu Mioara Neagu)
  • Dicționarul presei buzoiene și râmnicene: 1839-1949 .Buzău: Alpha MDN, 2011
  • Dicționarul scriitorilor buzoieni. Buzău: Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Buzău, 1980
  • Din Buzăul literar: de prin ziare și reviste. Ediție bibliofilă.- Buzău: Omega, 2009
  • Epistolar: 1956-2016: scrisori priminte/trimise. Buzău: Alpha MDN, 2016
  • Literatura în publicații buzoiene și râmnicene: 1839-2000: dicționar bibliografic. Buzău: Alpha MDN, 2013
  • Marin Sorescu la Buzău: album. Buzău: Biblioteca Județeană „V. Voiculescu", 1996 (Porto-Franco) (împreună cu Marcela Chiriță)
  • Nimic despre Hamlet!: note dintr-o vizită culturală în Danemarca.- Focșani: Pallas, 2006
  • Nimic despre Hamlet!: note dintr-o vizită culturală în Danemarca. Ediția a 2-a, anastatică. Buzău: Alpha MDN, 2012
  • Preot D. Nicolaescu: publicist. Buzău: Alpha MDN, 2015 (împreună cu Simona Rațiu)
  • Presa buzoiană și râmniceană: dicționar bibliografic . Buzău: Biblioteca Județeană „V. Voiculescu", 1995-
  • Salonul literar – o revistă vorbită. Buzău: Biblioteca Județeană Buzău, 1993
  • Scriitori buzoieni: Fișier istorico-literar. Buzău: Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Buzău, 1980
  • Scriitori buzoieni: fișier istorico-literar. Ed. a 2-a, anastatică. Buzău: Alpha MDN, 2010
  • Scriitori nehoieni: antologie. Buzău: Alpha MDN, 2017 (împreună cu Lucian Mănăilescu)
  • Soroca, cetate a cărții românești: 10 ani de la fondarea Filialei „Basarabia" a Bibliotecii Județene „V. Voiculescu" Buzău. Ediție anastatică. Buzău: Alpha MDN, 2012
  • Tabăra de sculptură Măgura: bibliografie, album, ghid. Buzău: Biblioteca Municipală Buzău, 1972 (împreună cu Nicolae Havriliu)
  • V. Voiculescu: mărturii și documente la semicentenarul morții marelui scriitor - 2013. Buzău: Alpha MDN; Biblioteca Județeană „V. Voiculescu", 2012

Editor

[modificare | modificare sursă]
  • 250 de scrisori. Buzău: Alpha MDN, 2011
  • De dor... de drag: scrisori din America/ With homesickness... with yearning: letters from America. Ediție bilingvă. Buzău: Alpha MDN, 2008 (traducere Eugenia Gavriliu)
  • Despre V. Voiculescu în scrisori. Buzău: Omega, 2008
  • Ion Aristotel: bibliotecar și publicist: (1859-1919. Buzău: Omega, 2007
  • V. Voiculescu: Articole, comunicări, documente. Buzău: Comitetul de cultură și Educație Socialistă al Județului Buzău, 1974
  • V. Voiculescu: contribuții buzoiene. Volum selectiv cuprinzînd „Articole, comunicări, documente": 1974-1979-1992. Buzău: Biblioteca Județeană „V. Voiculescu", 1993

Prefațator

[modificare | modificare sursă]
  • Gavriliu, Eugenia. Dialogurile literaturii române cu Atlanticul. Buzău: Biblioteca Județeană „V. Voiculescu", 1997

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Alex. Oproescu” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 3 4 5 Nicolescu, Valeriu; Avram, Valeriu; Nicoară, Marius-Adrian (). Personalități buzoiene: 1918-2018: 500 pentru România. Buzău: Alpha MDN. p. 357.
  3. ↑ Chiriţă, Marcela; Frîncu, Viorel (). Alexandru Opoescu: In memoriam: fişă biobibliogrfică. Buzău: Editgraph. p. 7.
  4. 1 2 3 4 Chiriță, Marcela (). „Biblioteca înainte de toate”. Cotidianul Opinia. Accesat în .
  5. ↑ Cristea, Traian Gh. (). „ALEXANDRU OPROESCU – MAESTRUL CETĂȚII DE LUMINĂ”. Luceafărul. Accesat în .
  6. ↑ „Pierdere URIAȘĂ pentru România! Un mare scriitor a murit!”. realitatea.net. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
  7. ↑ Tănăsescu, Nistor (). Buzăul înainte de toate: despre Alex. Oproescu şi cărţile sale. Buzău: Alpha MDN. p. 230-232.
  8. ↑ „Instituţia Prefectului Judeţul Buzău”. Instituţia Prefectului Judeţul Buzău. Accesat în .
  9. ↑ Frîncu, Viorel (). Univers spiritual buzoian: calendar cultural. 1. Buzău: Aldin. p. 94.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alex._Oproescu&oldid=17803746