close
Vai al contenuto

Maya

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
BERJAYA
Teritori de Americhe centrâl dula' si e' svilupade la civiltât dai Maya

I maya (ancje maia o maias) a son stâts un antîc popul precolombian che al à disvilupât une des civilizazions plui avanzadis e tecnologjichis de Americhe centrâl (inte regjon de Mesoameriche). La lôr culture e à tignût un grant control su la zone che vuê e cjape drenti il sud dal Messic, il Guatemale, il Belize e parts dal Honduras e dal El Salvador.

A diference dai Incas o dai Aztecs, i Maya no a àn mai formât un Inperi unificât, ma a jerin organizâs in tancj piçui Stâts independentis (las citâts-Stât), compagns de struture de Antighe Grecie. A son famôs in dut il mont par lis lôr cognossincis escuviertis tai cjamps de astronomie, inte matematiche (cun l'ûs dal numar zero), par la lôr architeture monumentâl (i famôs templis a forme piramidâl) e pal lôr sisteme di scriture.

BERJAYA
Templi di forme piramidâl Maya a Chichen Itza

Storie e cronologjie

[cambie | modifiche il codiç]

La storie de civilizazion maya e si divit in trê grans periodis di fonde:

Periodi Preclassic (2000 a.C. - 250 d.C.)

[cambie | modifiche il codiç]

In chest timp, i Maya a àn bandonât la vite nomadiche par deventâ contadins, fondant i prins centris abitâts e di agricolture. Cul passâ dai secui, a àn tacât a fâ i primis grans centris de religjon e a svilupâ la tecnologjie de ceramiche e de l’art de sculture.

Periodi Classic (250 d.C. - 900 d.C.)

[cambie | modifiche il codiç]

Al è stât il pont plui alt de lôr civiltât e culture , clamât la "Etât d'Aur" dai Maya. In chest periodi a son svilupadis lis plui grandis citâts-Stât, tant che Tikal, Palenque, Calakmul e Copán. Ogni citât e jere dominâde di un re che al jere ancje la pui alte cariche religjose (il *K'uhul Ajaw*), che al guviernave de rêt de sô piramide.

BERJAYA
Massime estension de civiltât Maya

In chest timp la sience e l'art a àn tocjât ponts ecezionâls, e lis citâts a àn formât une rêt di trafics e di vueris framieç di lôr. Viers il 900 d.C., parune schirie di causis che i scienziats ancjmò no son rivâts a capî dal dut (cambiaments dal clime, sutis , vuere totâls o aument de popolazion), las grandis citâts dal sud a son stadis bandonâdis par simpri de int.

Periodi Postclassic (900 d.C. - 1521 d.C.)

[cambie | modifiche il codiç]

La civilizazion si è localizade plui a nord, inte penisule dal Yucatán. Culì a son nassûts gnûfs centris , tant che Chichén Itzá e Mayapán, cul inflûs culturâl di altris popui (tant che i Toltecs). Cheste fase e je finide cul rivâ dei Spagnûi (i *Conquistadores*) tal XVI secul, che a àn concuistât il teritori, ancje se l'ultime citât maya independent (Tayasal) e à resistût fin al 1697.

BERJAYA
Zaculelu , capitâl dai Maya dal Periodi postclassic

Sience, tecnologjie e culture

[cambie | modifiche il codiç]

La matematiche e l'astronomie

[cambie | modifiche il codiç]

I Maya a jerin scienziats ecezionâls, soredut tal calcul dal timp:

  • Il numar Zero: I Maya a àn inventât un sisteme di calcol vigesimâl (basât sul numar 20) e a son stâts un dai primis popui dal mont a doprâ il concet di zero, cetant prin des civilizazions de Europe.
  • I Calendaris: Fasint studis precîs dal Soreli e de Lune, a àn organizât un sisteme di lunaris ecezionâi. Il plui innomenat al jere lo *Haab'*, il lunari civîl di 365 jors, dividût in 18 mîs di 20 jors, plui 5 jors fûr dal timp considerât sfortunât.

Architeture e Scriture

[cambie | modifiche il codiç]

Las citâts maya a jerin capolavôrs di inzegnerie. Al centri cjatìn las grandis piramidis a gradons, fatis di piere cjalcine, cun insomp un templi dedicât ai dius.

I Maya a àn creât l'unic sisteme di scrituredure logofonetiche (midiant di Ieroglifichs) de Americhe precolombiane completamentri disvilupât. A scrivevin su la piere (las *stele*) o su lûcs di cjartis fatis di scusse di arbûl (i *Codîs*), che i Spagnûi a àn brusât scuasit ducj par motîfs religjôs (ne restin dome cuatri tal mont).

La religjon e jere la rêt de vite de societât. I Maya a jerin politeis, e scombatevin par i dius che a controlavin la nature, tant che *Itzamná* (il diu de creazion), *Chaac* (il diu de ploe) e *Kukulkan* (il Sarpint cun lis plumis). Un rituâl cetant impurtant al jere il Zûc de bale (*Pok-ta-tok*), un zûc di atletiche che no al jere dome un sport, ma une riforme de sfide sacre framieç la lûs e il scûr, dulà che a voltis i presonîrs a jerin dâts in tassis di sacrifici ai dius.

Vôs correladis

[cambie | modifiche il codiç]

Bibliografie

[cambie | modifiche il codiç]
  • Michael D. Coe, I Maya, L'Erma di Bretschneider, Roma.
  • Arthur Demarest, I Maya. Storia e archeologia di una civiltà dimenticata, Newton Compton, Roma.

Leams esternis

[cambie | modifiche il codiç]