Filaret Barbu
| Filaret Barbu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Lugoj, Austro-Ungaria |
| Decedat | (81 de ani) Timișoara, România |
| Copii | Gelu Barbu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Neues Wiener Konservatorium[*] |
| Gen muzical | operetă |
Modifică date / text  | |
Filaret Barbu (n. , Lugoj, Austro-Ungaria – d. , Timișoara, România) a fost un compozitor român de operetă.
Date biografice
[modificare | modificare sursă]Filaret Barbu a fost fiul lui Iosif Hazi Barbu, cârnățar de meserie, și al Emei Barbu, născută Dragoș. A cunoscut de timpuriu sunetele muzicale ale tarafurilor de lăutari, care cântau de dimineață și până târziu în noapte în birtul bunicului său.
A urmat cursurile secundare la Lugoj și Caransebeș. A absolvit Conservatorul din Viena, unde a studiat vioara și contrapunctul cu maeștrii vienezi, între 1922-1926, la Neues Wiener Konservatorium.
Întors în România, a devenit profesor de muzică la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și dirijor al corului "Ion Vidu", la a cărui înființare, în 1922, a fost unul dintre inițiatori. [1].
În, 1931, după decesul profesorului Ion Vidu, i-a urmat acestuia la conducerea corului Reuniunii române de muzică și cântări, care a primit numele lui Ion Vidu. [2]
Importanța lui în viața muzicală românească se reflectă atât în activitatea pedagogică, cât și în implicarea în activitatea muzicală de amatori, între 1926 și 1949 fiind secretar general și președinte al Asociației corurilor și fanfarelor române din Banat, iar între 1939 și 1943 dirijor al Corului municipal și al ansamblului Lyra C.F.R. din Timișoara.[3]
Lucrarea sa de debut a fost vodevilul Privighetoarea albă (1924), după care au urmat o serie întreagă de lucrări, între care și Armonii bănățene, Nocturnă, Roză albă, etc.
A scris și un studiu monografic dedicat lui Traian Grozăvescu și o culegere de coruri intitulată Portativ bănățean.
A fost tatăl balerinului Gelu Barbu.
A decedat în 1984 la Timișoara.
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (19 iunie 1973) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul creației muzicale, [...] cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani”[4]
Lucrări muzicale
[modificare | modificare sursă]- Privighetoarea albă (vodevil în 2 acte), 1924
- Lugojana nouă (prelucrări corale), 1928
- Armonii bănățene (operetă în 3 acte) 1935
- Florentina (opereta in 2 părți), 1940
- Omul (oratoriu), 1942
- Balada lui Bălcescu (operă), 1948
- Ana Lugojana (operetă în 3 acte), 1950
- Plutașul de pe Bistrița (operetă în 3 acte), 1955
- Sună buciumul (cantată), 1958
- Ăl mai mare om din lume (balet într-un act), 1959
- O nuntă în Tara Oașului (muzică de film), 1960
- Târgul de fete (operetă în trei acte), 1964
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Zur Rezeption der Wiener Schule im Banat
- ↑ „Muzicieni: Filaret Barbu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Golea, Antoine; Vignal, Marc. Dicţionar de mari muzicieni. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2006. p. 36.
- ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 350 din 19 iunie 1973 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IX, nr. 94, Partea I, miercuri 27 iunie 1973, p. 6.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Despre Filaret Barbu (pdf) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Activitate Politica (pdf)
 | Acest articol biografic despre un compozitor român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
