Elisabeta de Turingia
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Elisabeta de Turingia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | Sárospatak, Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria |
| Decedată | (24 de ani) Marburg, Hessa, Germania |
| Înmormântată | Elisabethkirche[*] |
| Părinți | Andrei al II-lea al Ungariei Gertruda de Andechs |
| Frați și surori | Iolanda a Ungariei[*] Anna Maria de Ungaria[*] Béla al IV-lea Ștefan Postumul[*] Coloman al Galiției și Lodomeriei[*] Andrei de Galiția[*] |
| Căsătorită cu | Ludovic al IV-lea de Turingia |
| Copii | Sofia de Brabant[*] Herman al II-lea de Turingia Gertrud von Altenberg[*] |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | filantroapă[*] infirmieră[*] |
| Limbi vorbite | limba germană[1] |
| Venerație | |
| Sărbătoare | 17 noiembrie[2] 19 noiembrie |
| Apartenența | Third Order of Saint Francis[*][3] |
| Statutul canonizării | sfânt canonizat[*] |
| Modifică date / text | |


Elisabeta de Turingia, cunoscută și ca Elisabeta a Ungariei, (în maghiară Árpádházi Szent Erzsébet; n. 7 iulie 1207, Sárospatak, Regatul Ungariei – d. 17 noiembrie 1231, Marburg, Sfântul Imperiu Roman) a fost o descendentă a dinastiei arpadiene, fiică a regelui Andrei al II-lea și a reginei Gertrud de Andechs, care a fost asasinată de marea nobilime în 1213.
La vârsta de 4 ani Elisabeta a fost trimisă în Turingia, unde s-a căsătorit în anul 1221 cu landgraful Ludovic al IV-lea de Turingia. După moartea acestuia, Elisabeta a fost alungată de la curte, de cumantul ei, pe motiv că operele ei de caritate consumau finanțele statului. După ce și-a asigurat din punct de vedere financiar, cei trei copii, s-a alăturat celui de-al Treilea Ordin al Sfântului Francisc, fiind sub îndrumarea duhovnicului ei, magistrul Conrad de Marburg, un om sever și lipsit de sensibilitate. Deși s-a temut de el, acest lucru nu i-a înfrânt spiritul, fiind perseverentă în slujba celor nevoiași. [4]
S-a remarcat prin activități caritabile în favoarea bolnavilor și săracilor. După moartea soțului ei, a intrat în ordinul terțiar franciscan.
A murit la vârsta de 24 de ani.
A fost canonizată în anul 1235, de Rusalii. Este patroana landului Turingia. În calendarul roman general(en)[traduceți] sărbătoarea ei este pe 17 noiembrie (ziua trecerii la cele veșnice), iar în spațiul de limbă maghiară și germană este sărbătorită pe 19 noiembrie (ziua așezării în mormânt).
Numeroase spitale, deopotrivă catolice și protestante, îi poartă numele.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Elisabeta de Turingia”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ „Calendarium Romanum (1969)” (în latină). Vatican: Typis Polyglottis Vaticanis Publisher[*]. . p. 31. OCLC 2461164. Wikidata Q98782022.
- ↑ https://www.santiebeati.it/dettaglio/25150. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Maggy Hendry, Jenny S. Uglow (). Dicționar biografic de personalități feminine (ed. a IV-a). București: Ed. Cros Media Solutions. p. 198. ISBN 978-973-0-09058-1.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Biserica Sf. Elisabeta din Bonn
- Biserica Sf. Elisabeta din Bratislava
- Biserica Sf. Elisabeta din Lunca de Sus, Harghita
- Biserica Sf. Elisabeta din Marburg
- Spitalul Sf. Elisabeta din Viena
- Biserica Sfânta Elisabeta din Wroclaw
