Basel
| Basel | |||
| — comună a Elveției, capitală de canton al Elveției[*], oraș universitar[*][1], oraș în Elveția, localitate de frontieră[*] și oraș mare — | |||
| |||
Basel (Elveția) Poziția geografică în Elveția | |||
| Coordonate: 47°33′38″N 7°35′26″E / 47.560555555556°N 7.5905555555556°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Canton | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Beat Jans[*][2] (Partidul Social-Democrat din Elveția[*]) | ||
| Suprafață[3] | |||
| - Total | 23,85 km² | ||
| Altitudine | 260 m.d.m. | ||
| Populație (2024) | |||
| - Total | 176.329 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+01:00 | ||
| Cod poștal | 4000[4] | ||
| Prefix telefonic | 061 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Shanghai | Republica Populară Chineză | ||
| - Miami Beach | Statele Unite ale Americii | ||
| - Van | Turcia | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID Facebook Places | |||
| Modifică date / text | |||
Basel (germană: Basel, franceză: Bâle, italiană: Basilea) este un oraș în Elveția, capitală a cantonului Basel-Oraș. Este situat în nord-vestul Elveției, pe râul Rin. Este al treilea cel mai mare oraș din Elveția ca populație (după Zürich și Geneva), cu o populație de 180.000 de locuitori, în timp ce zona sa metropolitană cuprinde circa 541.000 locuitori (2018).
Basel este considerată în general capitala culturală a Elveției.[5] Orașul este renumit pentru numeroasele sale muzee de renume mondial, printre care Kunstmuseum din Basel, prima colecție de artă din Europa deschisă publicului (1661). În 1460, la Basel a fost înființată prima universitate elvețiană. Astfel, orașul a devenit de-a lungul timpului un centru de învățământ de referință în Europa în domeniile teologiei, filosofiei, dreptului, medicinei și farmacologiei.
Orașul Basel este cunoscut și pentru industriile sale chimice și farmaceutice de vârf. Aici se află sediile centrale ale companiilor Roche și Novartis, respectiv a doua și a cincea companie farmaceutică la nivel mondial.[6] Astfel, orașul reprezintă primul centru mondial pentru activități de cercetare în domeniul microchimiei și al farmaceuticii.
Basel constituie primul port la Rin accesibil pentru navele de gabarit mare, ultimul port fiind Rotterdam în Olanda.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Cu peste 2 000 de ani în urmă, celții ocupau deja acest teritoriu, unde s-au stabilit succesiv mai multe popoare, printre care și raurații. Cu toate acestea, Imperiul Roman este cel care a lăsat în urma sa cele mai frumoase vestigii din Basel.[7]
Datorită unui comerț înfloritor, Basel se află în perioada sa de glorie, însă două catastrofe întrerup această evoluție promițătoare. În 1348, o epidemie de ciumă ucide mai mult de jumătate din locuitori. În acest context are loc Pogromul de la Basel, evreii fiind acuzați pe nedrept că au otrăvit fântânile, iar 600 de evrei sunt înlănțuiți într-un hambar de lemn pe o insulă de pe Rin și apoi arși de vii.[8]
Data de 13 iulie 1501 reprezintă un moment istoric, întrucât Basel decide să adere la alianța confederată, datorită poziției sale de graniță extrem de expuse. Delegații elvețieni sunt întâmpinați cu formula: „Bine ați venit la Basel, pe teritoriul elvețian”. În schimbul angajamentului de neutralitate în cazul unui conflict împotriva Confederaților, Basel primește un loc special printre celelalte cantoane. Astfel, orașul se bucură timp de secole de o evoluție tangibilă. În 1504 începe construcția primăriei (Rathaus), situată în Piața Pieței (Marktplatz), în centrul orașului, și actualul sediu al guvernului din Basel-Oraș.
La 12 august 1798, Republica Elvețiană „unică și indivizibilă” a fost proclamată de Peter Ochs, originar din Basel, care a negociat alianța cu Franța lui Bonaparte.[9]
În perioada 29-31 august 1897, Basel a găzduit primul congres sionist, prezidat de Theodor Herzl. Până în 1946 au mai avut loc încă nouă congrese, care au dus la crearea statului Israel în 1948. Theodor Herzl a numit „Basler Programm” în 1897, după orașul Basel, unde au fost stabilite punctele cheie pentru crearea unui stat evreiesc.[10]
Pe plan politic, au loc unele schimbări. Astfel, în 1958, burghezia din Basel și comuna Riehen au fost primele din Elveția germană care au recunoscut dreptul de vot al femeilor. Însă abia în 1966 femeile din Basel au dobândit dreptul de vot la nivel cantonal.[11]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Augusta Raurica, prima așezare romană din regiune
- Catedrala din Basel, construită între anii 1019 și 1500
- Universitatea din Basel, cea mai veche universitate din Elveția (1460)
- Kunstmuseum din Basel, primul muzeu de artă public din lume (1661)
- Centrul vechi medieval
- Turnurile Roche, cele mai înalte clădiri din Elveția
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Matthäus Merian (1593 - 1650), gravor;
- Jakob Bernoulli (1655 - 1705), matematician, fizician;
- Johann Bernoulli (1667 - 1748), matematician;
- Leonhard Euler (1707 - 1783), matematician, fizician;
- Johann II Bernoulli (1710 - 1790), matematician, fizician;
- Johann III Bernoulli (1744 - 1807), matematician;
- Jakob II Bernoulli (1759 - 1789), matematician;
- Jacob Burckhardt (1818 - 1897), istoric;
- Karl Barth (1886 - 1968), teolog;
- Frithjof Schuon (1907 - 1998), metafizician;
- Oliver Jens Schmitt (n. 1973), istoric;
- Roger Federer (n. 1981), jucător de tenis.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ diferiți autori (). „Basel” (în germană). Berna: Lexiconul de istorie al Elveției. Wikidata Q642074.
- ↑ https://www.regierungsrat.bs.ch/mitglieder/jans.html. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Arealstatistik Standard - Gemeinden nach 4 Hauptbereichen”. Federal Statistical Office[*]. Accesat în .
- ↑ https://www.post.ch/en/pages/plz-suche. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Tourism in Basel, Switzerland” (în engleză). Europe's Best Destinations. Accesat în .
- ↑ „Raten Sie mal, welches der grösste Pharmakonzern der Welt ist” (în germană). Basler Zeitung. . Accesat în .
- ↑ „Basler Muenster”. www.baslermuenster.ch. Accesat în .
- ↑ „Judenverfolgung - Gedenktag für mittelalterliche Greueltat gegen Basler Juden” (în germană). Schweizer Radio und Fernsehen (SRF). Accesat în .
- ↑ Stadt.Geschichte.Basel, Stiftung. „Peter Ochs und die Revolution von 1798: Vom "Grand Tribun" zum "Citoïien helvétien"” (în germană). stadtgeschichtebasel.ch. Accesat în .
- ↑ Heim, Gabriel (), „Das Zentrum der Zionisten am Rhein”, Blog zur Schweizer Geschichte - Schweizerisches Nationalmuseum (în germană), accesat în
- ↑ „Vier Ohrfeigen und eine ritterliche Geste” (în germană). Basler Zeitung. . Accesat în .



