close
Saltar al conteníu

Douglas Engelbart

De Wikipedia
Douglas EngelbartBERJAYA
BERJAYA
Vida
Nacimientu Portland[1], 30 de xineru de 1925[2]
Nacionalidá Bandera de Estaos Xuníos d'América Estaos Xuníos [3]
Residencia Atherton
Portland
Muerte Atherton[4], 2 de xunetu de 2013[2] (88 años)
Causa de la muerte insuficiencia renal[5]
Familia
Casáu con Ballard Fish [6]
Karen O'Leary Engelbart (2008 – )[7]
Fíos/es
Estudios
Estudios Franklin High School (en) Traducir
Universidá de California en Berkeley 1952) títulu de grau : inxeniería
Universidá d'Oregón
Oregon State University 1948) títulu de grau : inxeniería llétrica
Universidá de California en Berkeley 1955) doctoráu
Direutor de tesis John Robert Woodyard
Llingües falaes inglés
Oficiu
Oficiu inventor, inxenieru, profesor, informáticu teóricu, presentador
Emplegadores Ames Research Center (en) Traducir  (1948 –  1951)
Universidá de California en Berkeley  (1955 –  1956)
SRI International  (1957 –  1977)
Tymshare (en) Traducir  (1977 –  1984)
McDonnell Douglas  (1984 –  1986)
Trabayos destacaos ratón
Interfaz gráfica d'usuariu
interacción persona-máquina
Premios
Influyencies Paul Otlet, Vannevar Bush, Benjamin Lee Whorf, Alfred Korzybski y Ivan Sutherland
Miembru de Academia de les Artes y les Ciencies d'Estaos Xuníos
Academia Nacional d'Inxeniería
Serviciu militar
Cuerpu militar Armada d'Estaos Xuníos[24]
Lluchó en Segunda Guerra Mundial[7]
Astronauta
dougengelbart.org
Cambiar los datos en Wikidata

Douglas Carl Engelbart (30 de xineru de 1925, Portland  2 de xunetu de 2013, Atherton)[25] foi un inventor d'Estaos Xuníos, descendiente de noruegos. Foi un adelantáu nel campu de la interaición humana colos ordenadores, incluyendo l'hipertestu y les redes d'ordenadores, conocíu por inventar el ratón[26] .

Engelbart taba llicenciáu n'inxeniería llétrica pola Oregon State University en 1948, graduáu n'inxeniería pola Universidá de Berkeley en 1952 y doctoráu pola UC Berkeley en 1955.

Na seronda de 1968, nuna conferencia d'espertos n'informática, Doug Engelbart fizo una presentación que duró 90 minutos. Amás de la primera demostración pública del ratón, incluyó una conexón en pantalla col so centru d'investigación, lo que quier dicir que foi la primera videu-conferencia de la historia y recuerdase col títulu de «la madre de toles demos».

BERJAYA
El primer prototipu de ratón, concebíu por Doug Engelbart y desendolcáu por Bill English.

Engelbart foi un destacáu patrocinador del desendolcu y usu de los ordenadores y redes d'ordenadores pa tratar colos cada vez más urxentes y complexos problemes mundiales.[27] Engelbart encadarmó un conxuntu de principios d'organización nel so llaboratoriu, que llamó estratexa desencadenante (bootstrapping strategy), diseñada p'acelerar la tasa d'innovación del llaboratoriu.[28]

Referencies

[editar | editar la fonte]
  1. Afirmao en: Gemeinsame Normdatei. Data de consulta: 11 avientu 2014. Llingua de la obra o nome: alemán. Autor: Biblioteca Nacional d'Alemaña.
  2. 1 2 Afirmao en: Gemeinsame Normdatei. Data de consulta: 24 abril 2014. Llingua de la obra o nome: alemán. Autor: Biblioteca Nacional d'Alemaña.
  3. «Դուգլաս Էնգելբարտը 2020,Encyclopædia Britannica կայքում». Consultáu'l 19 agostu 2020.
  4. «Էնգելբարտը The New York Times Company կայքում». Consultáu'l 19 agostu 2020.
  5. «Դուգլասը The New York Times Company կայքում». Consultáu'l 19 agostu 2020.
  6. URL de la referencia: https://kureansiklopedi.com/en/detay/douglas-engelbart-5d2ec. Data de consulta: 27 marzu 2026.
  7. 1 2 3 «Douglas C. Engelbart» (inglés). Academic Search (2022). Consultáu'l 7 xunetu 2025.
  8. «Christina Engelbart Resume» (inglés). Consultáu'l 27 marzu 2026.
  9. URL de la referencia: https://awards.acm.org/newell/award-recipients.
  10. «Doug Engelbart» (inglés). Consultáu'l 7 xunetu 2025.
  11. URL de la referencia: https://amturing.acm.org/award_winners/engelbart_5078811.cfm.
  12. URL de la referencia: https://www.invent.org/inductees/douglas-engelbart.
  13. URL de la referencia: https://www.ieee.org/content/dam/ieee-org/ieee/web/org/about/awards/von_neumann_rl.pdf.
  14. «Franklin Institute website» (inglés). Consultáu'l 29 setiembre 2025.
  15. URL de la referencia: https://www.nationalmedals.org/laureates.
  16. Direición web d'archivu: https://web.archive.org/web/20011211194800/http://www.webbyawards.com/main/webby_awards/winner_list.html. Data d'archivu: 11 avientu 2001. Data de consulta: 7 xunetu 2025.
  17. URL de la referencia: https://amturing.acm.org/award_winners/engelbart_7929781.cfm. Llingua de la obra o nome: inglés. Data de consulta: 7 xunetu 2025.
  18. URL de la referencia: https://archive.sigchi.org/awards/sigchi-award-recipients/2002-sigchi-awards/. Llingua de la obra o nome: inglés. Data de consulta: 7 xunetu 2025.
  19. URL de la referencia: https://computerhistory.org/profile/doug-endelbart/.
  20. «CPSR's 2005 Norbert Wiener Award to Douglas Engelbart» (inglés). Consultáu'l 7 xunetu 2025.
  21. «Curriculum Vitae» (inglés). Consultáu'l 7 xunetu 2025.
  22. Direición web d'archivu: https://web.archive.org/web/20190419183517/https://www.businesswire.com/news/home/20120430006488/en/CEA-Names-Industry-Leaders-Inducted-CE-Hall. Títulu: CEA Names Industry Leaders to Be Inducted into CE Hall of Fame. Data d'espublización: 30 abril 2012. Llingua de la obra o nome: inglés. Data d'archivu: 19 abril 2019. Data de consulta: 7 xunetu 2025.
  23. URL de la referencia: https://www.internethalloffame.org/inductees/douglas-engelbart.
  24. URL de la referencia: https://www.encyclopedia.com/reference/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/engelbart-douglas-carl.
  25. «Fallece Douglas Engelbart, el inventor del ratón» (3 de xunetu de 2013). Consultáu'l 3 de xunetu de 2013.
  26. Hermida, Alfred (05-nov-2001). «Mouse inventor strives for more». BBC News Online. Consultáu'l 04-xnt-2013.
  27. «The Unfinished Revolution II: Strategy and Means for Coping with Complex Problems». Colloquium at Stanford University. The Doug Engelbart Institute (Abril de 2000). Consultáu'l 04-xnt-2013.
  28. «About an Accelerative Bootstrapping Strategy». The Doug Engelbart Institute. Consultáu'l 04-xnt-2013.

Enllaces esternos

[editar | editar la fonte]
Predecesor:
Amir Pnueli
Premiu Turing
1997
Socesor:
Jim Gray